Cafeaua noastra cea de toate zilele
Doar de putini ani stim cu exactitate ce se ascunde intr-un bob de cafea, prin ce mecanisme alchimice se propaga din licoarea neagra si fierbinte acea aroma intens parfumata, dar si care sunt principiile active capabile sa dezlantuie energie de la prima sorbitura.
Molecula de cafeina a fost izolata de chimistul german Ferdinand Runge in 1820, dar, la peste 180 de ani la descoperirea ei, inca ii fascineaza pe oamenii de stiinta. Desi unul dintre efecte este acela de a actiona ca stimulant, adica de a inlatura, chiar daca numai temporar, senzatia de oboseala, insusirea cea mai importanta a cafeinei – careia cafeaua ii datoreaza celebritatea nu numai in randul oamenilor obisnuiti, ci si al comunitatii stiintifice – este activitatea ei farmacologica. Cate putin si de multe ori. Acesta este cel mai eficient mod de a bea cafea pentru a trage doar foloase de pe urma cafeinei, fara ca odihna nocturna sa ne fie afectata. Au ajuns la aceasta concluzie, in 2004, cercetatorii de la Rush University Medical Center din Chicago si Harvard Medical School din Boston.
Iar daca multa lume se teme ca bautul cafelei poate antrena vreo dependenta, un alt studiu, realizat de Institutul Francez pentru Cercetari Medicale si Sanatate, a dezmintit orice invinovatire adusa popularei bauturi: consumul a una pana la trei cesti de cafea in fiecare zi nu provoaca altceva decat efectele pozitive ale cresterii energiei si ale imbunatatirii atentiei si capacitatii de concentrare. Experimentul, realizat pe soareci, a aratat ca, spre deosebire de substante precum amfetaminele, cocaina sau nicotina, care, consumate chiar si in doze mici, pot conduce la dependenta, cafeina nu actioneza asupra zonelor creierului care sunt implicate in astfel de procese. Potrivit cercetatorilor francezi, pentru activarea respectivelor zone ar trebui ca un om sa-si administreze intr-o singura doza echivalentul a sapte cani de cafea, ceea ce ar duce, fireste, la imediate efecte colaterale: anxietate, nervozitate, depresie.
A bea sau a nu bea cafea ?
Ii ajuta sau nu-i ajuta pe atleti? Aceasta este hamletiana intrebare pe care numerosi oameni de stiinta din Europa si din Statele Unite si-o pun atunci cand vorbesc despre efectele cafeinei asupra rezistentei fizice si, implicit, asupra prestatiei sportive. In pofida numeroaselor studii menite a elucida acest mister, incertitudinea persista intr-o asemenea masura incat, pana in clipa de fata, nimeni nu si-a asumat responsabilitatea de a da un raspuns definitiv. Ce-i drept, ritmul in care cercetarile avanseaza este destul de lent, intrucat efectele cafeinei variaza in functie de greutatea corporala, de tipul de exercitiu performat, de durata si intensitatea acestuia, ba chiar de mediul in care sportivii se antreneaza. Cu totul diferit stau insa lucrurile pe „teren“, unde atletii nu dau nici pe departe dovada de atatea scrupule.
Se spune ca un procent de 50% dintre ciclisti nu uita niciodata sa-si alimenteze „rezervorul“ cu trei-patru cesti de cafea, recurgand la acest stimulent inainte si in timpul competitiilor. Motivul este evident: cafeina, al carei nume chimic este 1,3,7 trimetilxantina, ca si teofilina (1,3 dimetilxantina) continuta in ceai sau teobromina (3,7 dimetilxantina) din cacao, toate trei apartinand aceleiasi familii a metilxantinelor, stimuleaza nu numai sistemul nervos central, ci si muschii inimii, generand o crestere atat a frecventei pulsului, cat si a debitului cardiac (cantitatea de sange pompata pe minut); de pe urma acestora beneficiaza mai ales cei ce practica sporturi de performanta si au nevoie de o inima care sa functioneze la capacitate maxima. {i asta nu este totul. Gratie cafeinei, musculatura bronhiilor se relaxeaza, favorizand o respiratie mai buna – aspect fara indoiala crucial pentru atleti. Consumul excesiv de cafea si de alte bauturi care contin cafeina este totusi taxat de testele antidoping. A aflat acest lucru pe pielea lui fostul campion italian de ciclism Gianni Bugno, suspendat, in 1994, din activitatea competitionala vreme de 3 luni, in urma unui control toxicologic din care a reiesit ca in sange ii „clocoteau“ peste 12 miligrame de cafeina/litru de urina (limita maxima admisa de Comitetul Olimpic International). O cifra imposibil de atins prin consumul a doar trei sau patru cesti de cafea.
O veste buna si pentru amatorii de alte „sporturi“. Potrivit unui studiu recent al specialistilor de la Kaiser Permanent Medical Care Program din Oakland, California, publicat in prestigioasa Archives of Internal Medicine, consumul de cafea protejeaza organismul marilor bautori de alcool de riscul cirozei hepatice. Cercetatorii au examinat si confruntat observatiile facute asupra a 125.580 de persoane care, intre 1978 si 1985, au declarat voluntar ce cantitati de cafea, ceai si bauturi alcoolice consuma in mod regulat. In 2001, 330 dintre acestea au fost diagnosticate cu ciroza ficatului. In cazul a 199, cauza imbolnavirii era strans legata de consumul ridicat de alcool. Dupa analizarea intregului volum de date, concluzia a fost ca, in cazul bautorilor de cursa lunga, consumul de cafea actioneaza ca un fel de antidot, fiind invers corelat cu riscul de ciroza. Nu s-a constatat in schimb nici un efect benefic asupra ficatului in cazul consumului de ceai. Este cafeaua, asadar, si nu orice alta substanta care contine cafeina, cea in masura sa inhibe declansarea acestei maladii.
Mit si Realitate:
MIT: Cafeaua da dependenta.
REALITATE: Oamenii afirma ca sunt „dependenti“ de cafea in acelasi mod in care spun ca sunt dependenti de shopping, de munca sau de televizor. In realitate, in opinia majoritatii cercetatorilor, cafeina nu creeaza dependenta. Intrerupt brusc, consumul obisnuit de cafea le poate provoca insa unora dureri de cap, oboseala sau somnolenta. Aceste simptome dureaza o zi sau doua si pot fi evitate prin reducerea treptata a consumului.
MIT: Cafeaua creste riscul de osteoporoza.
REALITATE: Unele studii au indicat consumul de cafea ca pe un factor al pierderii de calciu din organism, prin intermediul urinei. S-a demonstrat insa ca este vorba despre o pierdere infima si ca, de fapt, consumul de cafea in limite normale nu influenteaza negativ nivelul de calciu si densitatea osoasa.
MIT: Cafeaua poate sa provoace cancer.
REALITATE: Doua studii realizate in Norvegia si Hawaii pe un numar mare de persoane si analiza a 13 teste in care au fost implicati peste 20.000 de subiecti nu au pus in evidenta nici o legatura intre consumul obisnuit de cafea si riscul de cancer (dimpotriva, antioxidantii din cafea par a avea efecte benefice asupra sanatatii).
MIT: Cafeaua creste riscul bolilor cardiace.
REALITATE: Studii realizate la scara larga au demonstrat ca bautul cafelei nu sporeste riscul bolilor cardiovasculare, nu ridica nivelul colesterolului in sange si nu determina neregularitati ale batailor inimii. La unii subiecti sensibili la cafeina s-a observat doar o usoara si temporara crestere a presiunii sanguine in urma consumului de cafea. O crestere comparabila cu cea provocata de urcatul scarilor.
MIT: Femeile gravide trebuie sa evite consumul de cafea.
REALITATE: Doua studii relevante, realizate in Statele Unite, nu au identificat vreo legatura intre consumul de cafea si numarul de sarcini anormale. Nici alte cercetari stiintifice ulterioare nu au reusit sa coreleze consumul de cafea cu avortul spontan sau cu cresterea anormala a fatului.
CAFEAUA si creierul:
Cafeina poate actiona ca neuroprotector impotriva morbului Parkinson, boala degenerativa cauzata de diminuarea nivelului de dopamina din creier. Este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Massachusetts General Hospital din Boston si publicat in Journal of Neuroscience. Michael A. Schwarzschild si colegii sai au utilizat un model animal pentru a reproduce boala, relevand faptul ca administrarea de MPTP (o substanta ce scade drastic nivelurile de dopamina) le cauza soarecilor de laborator aparitia simptomelor specifice Parkinson-ului. In schimb, administrarea preventiva de cafeina – echivalentul a una-doua cesti in cazul unui om – reducea efectul substantei chimice si mentinea dopamina la nivel normal, impiedicand neurodegenerarea. Potrivit oamenilor de stiinta, actiunea neuroprotectoare a cafeinei survine prin blocarea receptorului neuronal A2A, o proteina aflata doar in celulele implicate in degenerarea specifica bolii lui Parkinson.
Probabil ca rezultatul cel mai surprinzator, dar si cel mai cert, scos la iveala in urma experimentelor facute in ultimii 15 ani cu privire la efectele cafeinei asupra fertilitatii masculine a fost ca, la barbati, consumul de cafea stimuleaza motilitatea („vioiciunea“) spermei. Asadar, spermatozoizii hipocinetici (cei cu motilitate insuficienta) ar putea fi viabili pentru o eventuala inseminare artificiala sau fecundare in vitro dupa un tratament cu cafeina.
Carte de vizita:
In natura exista peste 80 de specii ale arborelui de cafea, planta din familia rubiaceelor, dar cele mai importante din punct de vedere comercial sunt Arabica si Canephora, ultima cunoscuta si sub numele de Robusta. Cele doua specii de cafea prezinta diferente atat calitative, cat si cantitative in ceea ce priveste compozitia chimica. Arabica stocheaza mai multe lipide si alte substante, precum trigonelina, in vreme ce Robusta contine mai multa cafeina si acizi clorogenici. Compozitia cafelei se modifica semnificativ prin procesul de prajire. Multi compusi ai acesteia se transforma, altii dispar, altii noi se formeaza. In prima faza se reduce umiditatea boabelor verzi, incalzindu-se pana cand ating o temperatura de 160 de grade Celsius; in acest punct incep pierderile de substante organice, concomitent cu formarea anhidridei carbonice; este si temperatura la care survin importante transformari chimice si se formeaza multe sute de substante volatile, ce determina atat aroma cafelei prajite, cat si pigmentii maronii, a caror structura e cunoscuta doar partial. La peste 240 de grade Celsius, bobul incepe sa arda. Cele mai recente studii cu privire la compozitia chimica a cafelei, realizate dupa metodologii sofisticate, au identificat mai bine de 600 de substante diferite: minerale, lipide, trigliceride, acizi grasi liberi, proteine, aminoacizi, carbohidrati si cafeina.
Cafeaua noastra cea de toate zilele contine circa 4% minerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor etc.). Potasiul se „elibereaza“ aproape in totalitate pe parcursul prepararii bauturii, regasindu-se in ceasca de cafea. Multe lipide se pierd insa in timpul prajirii, iar altele sunt retinute de filtru sau de expresor. Cafeaua fiarta (turceasca) este singura in care majoritatea lipidelor trec in bautura. Tocmai aceasta fractie lipidica este cea care poate contine asa-numitul „factor X“, suspectat ca ar fi responsabil de cresterea nivelulului colesterolului in sange. Cafeina este absorbita foarte rapid de catre organismul uman, la nivel gastrointestinal. Ea atinge concentratia maxima in sange dupa doar 15 minute de la „administrare“, pentru ca apoi aceasta sa se diminueze in mod treptat, disparand in totalitate dupa cateva ore. Studii de data recenta sugereaza ca licoarea ar putea fi utila in tratamentul reactiilor alergice, gratie capacitatii sale de a reduce concentratia de histamine – substantele produse prin reactia organismului la un alergen.
Ce se intelege prin "consum moderat de cafeina"?
Pentru o persoana adulta, consumul moderat de cafeina este de circa
300 mg/zi. Iata care sunt cantitatile de cafeina continute in cele mai frecvente tipuri de cafea:
- solubila: 75 mg la o ceasca de 190 ml
- la filtru: 85 mg la o ceasca de 190 ml
- espresso: 30-50 mg la o cescuta de 30 ml
O cafea pe zi reduce riscul de atac cerebral, în cazul femeilor.
O cercetare efectuată pe 34,600 de femei cu vârsta între 49 şi 83 de ani arată că o ceaşcă de cafea pe zi are un efect pozitiv, reducând cu un sfert riscul de atac cerebral.
Studiul a urmărit viaţa acestor femei de-a lungul a 10 ani, timp în care s-au înregistrat 1.680 de atacuri cerebrale. Efectul pozitiv s-a păstrat şi în cazul femeilor care au băut 2, 3, 4 sau chiar 5 ceşti de cafea pe zi!
Cafeaua reduce inflamaţiile şi stresul oxidativ şi măreşte senzitivitatea la insulină, consideră oamenii de ştiinţă.
"Unele femei au evitat consumul de cafea, considerând că este nesănătoasă. Din contră, din ce în ce mai multe studii arată un consum moderat al acestei substanţe reduce riscul de diabet, cancer la ficat şi chiar atac vascular", a explicat Dr. Susanna Larsson, de la Institutul Karolinska din Stockholm.
11 dimineata – ora perfecta pentru pauza de cafea
Ora ca ora, dar mai sunt si alte elemente de care trebuie sa tinem seama. Un cercetator de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, a pus la punct o formula matematica pentru a descrie pauza de cafea “perfecta”.
M = 0.5 x F + (0.5 x E + 0.3 x P + 0.15 x C + 0.05 x T, acesta e formula pe baza careia puteti organiza cea mai reusita pauza de cafea.
Formula ia in calcul aroma placuta a cafelei (F), un ambient placut (E), recipientul in care e servita cafeaua (P), persoanele impreuna cu care o bei (C) si momentul din zi cand o savurezi (T).
Cu alte cuvinte, daca bei de unul singur o cafea mediocra, dintr-un pahar de plastic, intr- incapere intunecoasa si mohorata… mai bine n-o bei.
Profesorul Charles Spence, de la Departamentul de Psihologie Experimentala al Universitatii Oxford, propune o combinatie care sa-ti mearga la inima: o cafea buna, aromata, bauta la ora 11 dimineata, impreuna cu prietenii, intr-o incapere bine luminata (sau afara, la soare), cu un fundal muzical (muzica italiana de opera sau o cantareata cu o voce joasa, invaluitoare, ca Marianne Faithfull - acesta sunt sugestiile profesorului Spence).
Formula a fost publicata intr-un raport numit Changing Tastes si scoate in evidenta modul in care factorii externi - ce tin de ambient - pot influenta felul in care creirul percepe gustul alimentelor si senzatia de bine asociata actului alimentar.
Nu e lipsit de interes sa precizam ca studiul a fost comandat de Starbucks VIA Ready Brew.
Zatul de cafea, o noua sursa pentru biocombustibili
Cercetatorii de la Universitatea din Nevada au gasit o noua intrebuintare pentru zatul de cafea: acesta poate constitui o sursa ieftina si abundenta de biocombustibil pentru masini, anunta publicatia online Science Daily.
Cercetatorii care au elaborat acest studiu arata ca, in prezent, principala piedica in utilizarea biocombustibilului la scara larga este lipsa stabilitatii unei surse care sa implice mai putine costuri de prelucrare. Noile date au aratat ca zatul de cafea contine intre 11 si 20 de procente de ulei, aproximativ la fel ca si rapita sau soia, iar cantitatea produsa in intreaga lume anual este suficienta pentru a acoperi o parte importanta a productiei de biocombustibili.
Spre deosebire de variantele clasice, biocombustibilul pe baza de cafea miroase mai bine si are avantajul de a fi mai stabil datorita continutului ridicat de antioxidanti. Cercetatorii estimeaza ca acest proces poate genera un profit de pana la 8 milioane de dolari anual. O mica fabrica pilot va fi construita in urmatoarele sase luni pentru a testa si imbunati procesul de fabricatie.
Cafeaua reduce riscul de cancer
La cei care consuma patru cescute de cafea pe zi sau mai mult, riscul de aparitie a tumorelor la nivelul cavitatii orale si al faringelui se reduce cu 39%.
Este concluzia unui studiu realizat de un grup de oameni de stiinta de la Institutul de Cercetari Farmacologice, de la Universitatea Milano si alte centre de cercetare internationale, potrivit unui articol publicat on line in revista de specialitate "Cancer Epidemiology, Boimarkers&Prevention" de "American Association for Cancer Research" (AACR).
Datele analizate in cadrul acestui studiu provin din noua cercetari realizate de consortiul INHANCE (International Head and Neck Cancer Epidemiology), care au masurat probabilitatea de a dezvolta un cancer al cavitatii orale si al faringelui la bautorii de cafea si la nebautori; astfel a fost identificata in randul primilor o reducere a riscului cu 39%, corelatia fiind mai evidenta la cei care consuma in medie patru cesti de cafea sau mai mult.
Studiile cu privire la raporturile dintre consumul de cafea si cancer nu sunt noi, dar de multe ori ele nu au generat rezultate clare si univoce. "Rezultatele noastre sunt importante intrucat analizarea in ansamblu a unui numar mare de studii are o mai mare forta statistica. Esantionul mare analizat ne-a permis sa evidentiem asociatii intre tumore si cafea pe care fiecare studiu in parte nu le-a putut evidentia", a comentat Alessandra Tavani, una dintre cercetatoare.
"Faptul ca aceasta asociere a fost detectata in cazul tumorelor cavitatii orale si ale faringelui, si nu cele aparute la nivelul laringelui, constituie o dovada a unei posibile specificitati a efectului, chiar daca deocamdata nu-i cunoastem mecanismele biologice", a precizat si sefa echipei de cercetatori, Carlotta Galeone.
Cafeaua apara femeile de cancerul la colon
Tot din categoria "bun pentru femei, dar nu si pentru barbati":
Femeile care beau doua sau trei cafele pe zi isi reduc la jumatate riscul de a face cancer la colon comparativ cu cele care nu beau deloc, in timp ce la barbati, cafeaua nu are niciun fel de efect benefic, conform unui studiu al cercetatorilor japonezi, citat de Reuters.
Cercetatorii de la National Cancer Center din Tokyo au studiat datele obtinute in urma unei analize desfasurate in randul a 96.000 de femei si barbati, cu varste cuprinse intre 40 si 69 de ani, pe o perioada de 12 ani, incepand cu 1990.
Rezultatele cercetatorilor, care au fost publicate in International Journal of Cancer, nu au gasit nicio legatura intre consumul de ceai verde si cancerul la colon.
"In Japonia, aproape toata populatia masculina consuma alcool si exista un numar mare de fumatori. Se poate sa existe beneficii ale consumului de cafea si la barbati, dar nu am reusit sa eliminam (in cadrul studiului - n.red) acesti factori", a declarat Manami Inoue, membru al echipei de cercetatori.
Inoue a subliniat faptul ca mecanismul prin care cafeaua ar putea preveni cancerul la colon este necunoscut.
Conform cercetatorului, continutul cofeinei ar putea stimula functionarea colonului sau efectul ar putea fi datorat proprietatilor antioxidante ale cafelei.
"Unii oameni nu pot tolera cofeina, asa ca nu ar trebui sa se forteze sa bea cafea. Dar oamenii carora le place sa bea cafea nu au niciun motiv sa renunte la ea", a conchis Inoue. (MEDIAFAX)
Cafeina creste rezistenta musculara
Un grup de cercetatori de la Coventry University a demonstrat pentru prima oara ca administrarea de doze mari de cafeina creste direct forta si rezistenta musculara pe parcursul unor activitati cu intensitate relativ scazuta.
Studiul, prezentat la conferinta anuala a "Society for Experimental Biology" de catre cercetatorul Rob James, a evidentiat o crestere a prestatiei musculare in activitatile asa-numite "sub-maximale", care in cazul fiintelor umane pot merge de la activitatile fizice cotidiene pana la alergarea la un maraton.
"O doza foarte ridicata de cafeina, adminstrabila in principal prin tablete sau lichid concentrat, reprezinta o metoda simpla si ieftina pentru atletii care vor sa-si imbunatateasca performantele", a comentat James.
In clipa de fata, cafeina nu se afla pe lista "neagra" a substantelor interzise de World Anti-Doping Agency (WADA), oricare ar fi concentratia ei in sange si urina.
In cadrul testelor facute pe soareci, menite a le verifica acestora forta si rezistenta muschilor lungi ai labelor din spate, s-a constatat ca o doza de 70 micromoli/litru de cafeina este in masura sa le creasca performantele cu 6%.
"70 micromoli per litru de cafeina este concentratia maxima de ce poate fi atinsa in mod normal in plasma sanguina umana, cu toate acestea concentratii de 20-50 micromoli/l nu sunt neobisnuite la marii bautori de cafea", a mai adaugat James.
Sursa: Le Scienze
Cafeaua previne cataracta
Potrivit cercetatorilor de la Scoala de Medicina din cadrul Universitatii Maryland (Statele Unite), daca nu reusiti sa vedeti nimic in cana de cafea, si pentru ca nu sunteti clarvazatori, ci pentru ca aveti probleme cu vederea, beti cafea.
Conform studiului prezentat la intalnirea anuala a "Association for Research in Vision and Ophthalmology", care s-a desfasurat zilele trecute la Fort Lauderdale, in Florida, consumul de cafea v-ar putea feri de cataracta, boala provocata de o progresiva opacizare a cristalinului.
Pentru a ajunge sa afirme despre cafeina ca ofera protectie in fata daunelor provocate de radicalii liberi reactivi la oxigen (asa-numitii ROS), oamenii de stiinta au expus la raze UVA mai multe lentile oculare in vitro, prelevate de la soareci, in prezenta unei enzime numite chinurenina, cu si fara cafeina. Tot in acelasi mod, ei au realizat si teste in vivo pe un grup de soareci, carora anterior le-a fost adminstrata o dieta pe baza de cafeina si galactoza.
Rezultatele au aratat ca in ambele cazuri, cel al lentilelor in vitro si cel in vivo, cafeina s-a dovedit in masura sa protejeze lentila oculara de eventuale deteriorari, prevenind astfel cataracta. "Aceste efecte ale cafeinei nu au mai fost semnalate pana acum, ca atare trebuie considerate de mare interes in conditiile continutului relativ ridicat de cafeina din bauturile aflate pe piata la ora actuala", au comentat oamenii de stiinta.
Veste proasta: cafeaua nu te trezeste din betie
A consuma cafea intre doua pahare de bautura alcoolica, in speranta de a-ti pastra mintea limpede, nu ajuta la nimic; dimpotriva, combinatia de alcool si cafeina are un efect intoxicant mai grav.
Cei care amesteca bauturile alcoolice cu cafeaua - sau cu bauturi energizante ori racoritoare ce contin cafeina - pot avea probleme mai mari decat cei care beau doar alcool.
Cafeina induce, e drept, o oarecare stare de vioiciune, dar nu contracareaza, in nici un caz, efectele alcoolului asupra creierului.
Testele pe soareci de laborator, efectuate de cercetatorii de la Temple University, SUA, au aratat ca soarecii carora li se administrasera concomitent alcool si cafeina erau mai agitati si mai sprinteni, dar la fel de "ametiti" ca si cei care consumasera doar alcool si in aceeasi masura incapabili sa evite situatiile care le-ar fi putut face rau.
Specialistii considera ca mecanismul functioneaza similar si in cazul oamenilor: cei care au baut doar alcool si se simt obositi si ametiti au sanse mai mari sa-si dea seama ca sunt beti si sa adopte un comportament prudent.
In schimb, cei carora cafeaua ingerata concomitent cu alcoolul le da o stare de vioiciune pot avea iluzia ca nu au baut mult si ca pot, prin urmare sa "functioneze" normal - de pilda, sa conduca o masina, ceea ce poate duce la situatii foarte periculoase.
Sursa: Telegraph Science
Cofeina protejeaza memoria doar in cazul femeilor
Studiul realizat de cercetatorii de la Institutul national de sanatate si cercetari medicale (INSERM) din Franta in colaborare cu specialistii de la Universitatea din Lisabona a avut in vedere examinarea relatiei dintre consumul de cofeina si performantele intelectuale "cognitive" (memorie, limbaj, logica etc.).
La studiu au participat 4.197 de femei si 2.820 de barbati, cu varste de peste 65 de ani.
Cercetatorii au creat un model statistic pornind de la datele primite pe parcursul a patru ani de la participantii la studiu.
Modelul matematic, care a luat in calcul factorii care ar putea influenta performantele cognitive, precum varsta, educatia, tensiunea arteriala, bolile cardiovasculare, depresia, dizabilitatile fizice si psihice, a scos la iveala faptul ca efectele protectoare ale cofeinei isi fac simtita prezenta doar la femei.
Cercetatorii au indicat ca urmeaza sa cerceteze motivul pentru care cofeina are efect protector doar in cazul femeilor: "Este posibil ca barbatii si femeile sa metabolizeze in mod diferit cofeina sau sa fie vorba de o interactiune hormonala", se indica in studiu. Trebuie sa se elucideze mecanismul biologic inainte de a se stabili utilitatea unei terapii cu cofeina, se mai spune in studiu.
Potrivit aceleiasi lucrari, cofeina nu provoaca aparitia maladiei Alzheimer. Cercetatorii, care vor continua studiul inca doi ani, spun ca "este posibil ca aceasta substanta sa joace un rol in evolutia maladiei si nu in aparitia ei". (MEDIAFAX)
Verdictul final in cazul cafelei
Studiile ale caror rezultate contradictorii ne-au facut sa ne punem intrebari asupra modului in care consumul de cafea ne afecteaza sanatatea, concluzia unui nou studiu vine sa impace pe toata lumea: efectele variaza de la individ la individ.
Un experiment recent arata ca exista beneficii la nivelul populatiei in cazul consumului de cafea. “Cu toate acestea este foarte dificil sa facem recomandari individuale in ceea ce priveste consumul optim de cafea”, declara dr. Ahmed El-Sohemy, profesor asociat al Universitatii din Toronto.
Studiul acestuia a aratat modul in care consumul de cafea poate micsora sau mari riscul unui infarct. Aceasta variatie este data de capacitatea corpului de a procesa si folosi corespunzator cantitatea de cafea bauta, ceea ce difera de la persoana la persoana.
“Este destul de greu sa iti dai seama cat de eficient proceseaza corpul tau cafeaua, de aceea este dificil de aproximat doza optima de cafeina zilnica pentru fiecare individ.”, continua acesta.
Tocmai aceste variatii individuale marcheaza diferenta dintre cat de mult este prea mult. O cantitate de cafeina care da rezultate bune pentru o persoana, poate afecta negativ o alta. De aici, rezultatele contradictorii ale studiilor efectuate pana in prezent asupra consumului de cafea, care aratau fie ca aceasta duce la intensificarea problemelor cardiace, fie ca previne aparitia acestora.
Pauzele mici si dese, cheia marilor succese
Micile pauze de cafea, pauza de pranz si, in general, toate intreruperile din cursul activitatii pe care o desfasuram, favorizeaza procesul de invatare si memorizarea informatiilor inmagazinate in creier. O demonstreaza un studiu realizat de cercetatorii din cadrul Departamentului de Psihologie al Universitatii New York.
Studiul, publicat in revista "Neuron", dezvaluie o alta "piesa" din misteriosul "puzzle" al procesului de formare a amintirilor. Numeroase cercetari stiintifice au confirmat de-acum teoria conform careia somnul este momentul in care creierul face "ordine" si reelaboreaza toate informatiile inmagazinate pe parcursul zilei, consolidand memorizarea evenimentelor sau faptelor importante, care vor ramane asadar imprimate, si eliminarea informatiilor inutile.
In lumina acestui nou studiu, se pare insa ca functia cerebrala, si memoria in mod deosebit, beneficiaza nu numai de pe urma lungii pauze nocturne, ci si a micilor pauze cotidiene, cand ne lasam creierul sa se odihneasca.
Sursa: primit prin email
| < Anterior | Următor > |
|---|
