Crucea Eroilor Neamului este un monument construit intre anii 1926 si 1928, pe muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor ceferisti cazuti in Primul Razboi Mondial. Crucea a fost inaltata la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Romaniei, cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cat mai mare. Constructia a fost executata de catre Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizati si un numar mare de tineri. La baza varfului Caraiman se afla orasul Busteni.
Denumirea monumentului este de Crucea Eroilor Neamului, dar popular se mai numeste si Crucea de pe Caraiman. Este un monument unic in Europa prin altitudinea amplasarii, cat si prin dimensiuni - crucea propsiu zisa are o inaltime de 28 m si doua brate de cate 7 m fiecare. Monumentul era cea mai inalta constructie din lume la vremea respectiva. Are un soclu de piatra inalt de 7,5 m, in interiorul acestuia existand o incapere care a adapostit initial generatorul de energie electrica care alimenta cele 120 becuri de 500 W de pe conturul Crucii.
Sculele, lemnul si componentele metalice au fost transportate cu trenul pana la statia CFR Busteni. De aici, o parte dintre traversele metalice si celelalte materiale de constructie a fost transportata de care cu boi pe ruta Busteni – Sinaia – Vf. Paduchiosul – Vf. Dichiu – Platoul Bucegi – Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hartie Busteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor pana in Cantonul Schiel – pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe carari inguste cu caii si magarii pana in varful Caraiman. Deoarece numarul carutelor din zona era insuficient, o banca a acordat un credit cu dobanda mica pentru achizitionarea altora. Drumul era anevoios, o caruta neputand face intr-o saptamana mai mult de doua-trei transporturi. Pentru punerea la dispozitie a propriilor atelaje, carutasii - dintre care memoria localnicilor pastreaza si astazi numele celor din familia Clinci, din Sinaia - erau platiti cu bani, cateva brate de fan si hrana.
![]()
Soclul crucii a fost realizat in anul 1930 din beton armat Imbracat in piatra de calcar fasonata si ingrijit rostuita, fiind construit la doi ani dupa sfintirea Crucii pentru o mai buna incastrare a ei, initial aceasta fiind introdusa direct in stanca. Grinzile Crucii sunt confectionate din zabrele, golurile dintre bare putandu-se umple iarna cu zapada inghetata. La Inceput iluminatul monumentului s-a facut cu ajutorul unui generator de energie electrica (localizat In soclul din beton armat) si al 120 becuri de cate 500 W. In anul 1939, Crucea a fost racordata la sistemul energetic national. S-a renuntat astfel la generator ca sursa de iluminare si s-a apelat la sursa cu care era dotata statia complexa de la Costila (2487 m), legatura facandu-se printr-un cablu subteran. Pana la instalarea regimului comunist In 1948, Crucea era aprinsa in noaptea de Sfanta Marie Mare (15 august), dar si de Inaltarea Domnului, cand este si Ziua Eroilor (5 iunie). In anul 2003, instalatia care lumina crucea s-a defectat. Pentru repararea instalatiei electrice, au lucrat echipe de salvamontisti care au fost nevoite sa transporte In varful muntelui sute de kilograme de materiale, in ciuda vantului si a temperaturilor deosebit de scazute. Salvamontistii au inlocuit mai multe zeci de becuri care nu mai functionau, instalatia fiind repusa In functiune in decembrie 2004 si racordata la energia electrica a orasului Busteni.
Monumentul este In prezent in administrarea Consiliului Local al orasului Busteni. Astazi, odata cu lasarea intunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminata cu 300 de becuri de cate 500 W fiecare si poate fi vazuta de la zeci de km departare, pe Valea Prahovei. Exista un nou proiect, care isi propune sa acopere Crucea Eroilor cu o vopsea fluorescenta, iar asupra ei sa fie proiectat un spot laser. In perioada regimului comunist, monumentul a fost amenintat cu mutilarea, un primar obedient regimului dorind sa-i taie bratele si in varful coloanei ramase sa monteze o stea rosie.
Sursa: primit prin email
| < Anterior | Următor > |
|---|




