Povestea Mitei Biciclista, coana cu bikini, masina coupe si trasura
Casa impozanta de langa Biserica Amzei, de pe strada Cristian Tell, nr. 9-11, care adapostea pana de curand zeci de cersetori, a fost candva a celebrei Mita Biciclista, frumoasa curtezana care a reusit sa fure inimile a sute de barbati cu stare din Bucurestiul interbelic.
Mita Biciclista, Napoleon sau Lia Magazia sunt cateva dintre prostituatele renumite ce-si petreceau vremea pe strazile aglomerate si pline de magazine scumpe ale Micului Paris.
Nascuta in anul 1885 la Ditesti, in judetul Prahova, Mita Biciclista, pe numele ei real Maria Mihaescu s-a dovedit a fi o tanara ambitioasa care stia ce vrea.
Fiica a unei spalatorese care lucra la un instalator neamt, tanara de vreo 14- 15 ani a fost remarcata si luata cu voia ei in inceperea "carierei de curtezana". Devenita o tanara culta si invatata la pension in strainatate, Maria Mihaescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei.
"A fost un tip de femeie care a vrut sa fie altfel. Mita era mult mai versata!", spune Adrian Majuru, istoric.
"O curva de mare lux"
Iesea pe strazi de bunavoie si isi alegea singura clientii, care, de obicei erau persoane cunoscute sau cu multi bani.
"Era o demimondena, ma rog, hai sa-i spunem in mod vulgar, o curva de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, in anii ‘20, facea ciclism prin Bucuresti pentru a-si mentine silueta. Facuse avere si una din casele ei era cea in care am locuit noi", povesteste istoricul Neagu Djuvara, in cartea "Un secol cu Neagu Djuvara".
Legenda mai spune cum a trecut el prin toate bolile copilariei in casa Mitei Biciclista si despre atmosfera de pe strazile orasului din acea perioada. "Mi-aduc aminte ca odata eram bolnav, in pat, in aceasta oribila odaie din casa Mitei...am facut toate bolile copilariei, scarlatina, pojar, diaree, de toate".
Casa "Mita Biciclista" din zona Piata Amzei
A primit casa de la Ferdinand.
Intre cele doua veacuri, bicicleta era inca o raritate, iar Mita a fost prima femeie ce pedala pe marile strazi ale Capitalei. Era o femeie frumoasa, nu prea inalta, cam de un metru saizeci, cu parul blond tuns scurt si cu ochii verzi-albastri.
Se spune ca a fost curtata de barbati celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga si chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea ca i-ar fi facut cadou casa care se afla si astazi in apropiere de Piata Amzei si care ii poarta si numele.
"Constantin Beldie scrie in cartea sa ca este adevarat si ca acea casa ar fi costat 4 milioane de lei", mai spune Majuru.
Curtezana celebra a dus o viata extravaganta si fara lipsuri pana la sfarsitul vietii.
"Cand aparea pe Calea Victoriei, aristocratii de la Capsa, burghezii de la Otetelesanu si boemii de la Kubler abandonau politica si svartul ca sa admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple si elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov stransi pe picior, cu bluza corai din care fluturau maneci inflorate, cu ghete inalte si cu o cascheta de matase alba, infasurata in voal alb, din care rasareau incrucisate doua ace mari a la Madame Butterfly", o descrie Alexandru Predescu in "Vremuri vechi bucurestene".
Avea trasura si masina coupe
Era o femeie avuta pentru acea avreme. Detinea o trasura, o masina coupe si servitori din Polonia. Manca numai la Athenee Palace si mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.
A trait o perioada la Paris, iar cand s-a intors in tara a continuat sa cocheteze cu acel stil de viata si le vorbea tuturor in franceza.
Cand se afla la Paris a castigat si o bataie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alaturi de una din frumoasele parizience. A castigat prin faptul ca pielea de pe biciul de la trasura era impodobit cu flori.
A devenit cunoscuta drept Mita Biciclista prin anul 1898, cand a fost vazuta de ziaristul George Ranetti plimbandu-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea ca acesta era indragostit de ea, dar pentru ca il respingea acesta a poreclit-o "Mita Biciclista".
Se scalda in mare in bikini
O alta extravaganta de-a Mitei Biciclista era si scaldatul in mare in costum de baie sumar, in perioada in care toata lumea facea baie in public in halat.
Acest lucru a starnit si un mic incident.
Un sef de post a somat-o pe Mita sa iasa din apa. Acesta a suierat ca aceasta sa il auda, iar Mita a iesit nervoasa din apa si l-a lovit cu umbrela.
Pe la mijlocul anilor '40 s-a casatorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri in care au inceput si problemele financiare.
Desi a trait ani la rand in lux, Mita se vede nevoita in inchirieze cateva camere din casa pe care o detinea, iar ea se muta in mansarda.
Cu toate acestea, nu avrut sa renunte la lux, mai ales cand se stia vazuta pe strada.
Se zvonea ca isi imbraca sotul in haine vechi si il trimitea la cersit, iar cu banii de pe chirie isi satisfacea obiceiurile de a frecventa localuri de lux.
Se mai vorbea pe-atunci ca Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o in casatorie, ea refuzand pentru ca il iubea pe doctorul Nicolae Minovici.
Cladirea impunatoare construita la inceputul secolului al XX-lea, cu fatada in stil art nouveau, de la numarul 9-11, din Strada Cristian Tell este astazi goala.
Imobilul, declarat monument de arhitectura in stil baroc, a fost castigat in instanta de urmasii Mitei care l-au revandut cu mult sub pretul pietei unor cetateni spanioli care s-au intors in Spania. Ceva timp, in ea au locuit mai multe familii fara adapost.
PORECLELE PROSTITUATELOR
Prin anul 1927, in tara erau in jur de 12.000 de femei care practicau prostitutia. Toata ziua stateau zambind in fata magazinelor si hotelurilor de lux de pe marile bulevarde ale Bucurestiului in asteptarea clientilor.
La sfarsitul secolului al XIX-lea li se spunea "mititica", "lelita", "talianca" ori "vino’ncoa". Mai tarziu, prin perioada interbelica, aceste fete se numeau grizete sau podarese.
"Numele venea de la bulevardele pavate in acele vremuri cu lemn. Cel mai adesea erau poreclite, iar toate aveau cate un protector!", povesteste istoricul Adrian Majuru.
De la adolescenti sau barbati in toata firea, scriitori si oameni de societate la servitori sau hamali, toti cunosteau programul podareselor preferate si le ieseau in cale ori le vizitau la bordelul la care "lucrau".
Prostituatele primeau adesea porecle chiar de la cei care le vizitau si de asemenea, si matroanele bordelurilor care mai erau numite si "femei pezevenchi".
Povestea lui "Cur de Fier"
Printre cele mai cunoscute matroane se numara Schioapa, Pica, Tanti Berta, Madam Gonda, Unguroaica sau Mandica. Printre prostituatele renumite in acea vreme erau "Lina Magazia", "Lili Gheorghiadis", "Marie Studenta", "Napoleon", "Foamea Neagra", "Angela Marioteanu" sau "Cur de Fier".
Cea din urma facea parte dintre curtazenele de lux. Avea un apartament in centru, pe Bulevardul Magheru in blocul Carlton, clienti fideli pe care-i invita la ea si o fiica pe care si-o crestea singura cu guvernanta. A murit la cutremurul din 1940, sub daramaturile blocului in care locuia.
Dintr-un catalog al prostituatelor din prima generatie a secolului al XX-lea, Constantin Beldie mentioneaza cateva figuri de seama in istoria prostituatelor.
"Lili Gheorghiadis, cea blonda, azi tirindu-si picioarele adipoase ca de elefant, Lina-Magazia, proprietareasa cuminte, peste drum de liceul Lazar, Mita Biciclista, fosta mai tirziu nevasta a bunului meu coleg, premiant de onoare la Sf. Sava, azi maritata cu un general si avind 83 de ani, dar parind de numai 50 si locuind in casele ei din fata bisericii Amzei, cadou de 120.000 lei aur al unui adorator, iar la inceputul inceputurilor dusa la Paris, decortata, stilata si culcata cu berbantul rege Leopold I al Belgiei, apoi Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei Pokliewski-Koziel, Mimi Moft, amanta regelui Alfonso al XIII-lea si ctitora a dispensarului pentru femei gravide din strada Dionisie, Angela Marioteanu, fosta amanta atitrata a printului Turun, fratele regelui Faruk al Egiptului, de la care s-a ales cu o riviera de 140 briliante mari." (Constantin Beldie, "Memorii")
impinse la prostitutie din cauza saraciei
Multe dintre prostituate erau minore, fugite de acasa pentru a face bani sau chiar indemnate de familie spre o astfel de meserie.
"Multe fete intrau in aceasta activitate pentru ca erau indemnate de mame sau de frati mai mari. Erau fete care faceau parte din familii sarace, cel mai adesea venite in Capitala, din provincie", mai povesteste istoricul Adrian Majuru.
Daca aveau noroc, fetele isi gaseau cate un protector cu bani care le trimiteau la scoli in strainatate si invatau sa se imbrace bine. Cele cu clientela selecta, plateau si taxe la stat precum Napoleon sau Mita Biciclistacare erau "ca un fel de PFA in zilele noastre".
Tarifele: de la sute de lei la mii de lei
Tarifele cerute la acea vreme porneau de la cateva sute de lei si ajungeau chiar la cateva mii de lei. Cel mai scump erau platite fetele care practicau aceasta meserie in propriile apartamente. Din banii obtinuti, fetele plateau chiria si intretinerea.
Acestea erau obligate sa mearga lunar la un consult medical pentru depistarea bolilor venerice. Pentru a veni medicul la bordel se platea 100 de lei, iar cele care mergeau personal la doctor plateau 50 de lei sau chiar nimic.
Istoricii care au studiat acest fenomen mai spun ca regimul comunist le-a dat prostituatelor cate un loc de munca in societate. Cele mai multe au devenit taxatoare, iar cele mai reunumite s-au maritat cu barbati bogati.
Sursa: primit prin email
| < Anterior | Următor > |
|---|
