In 1963, un locuitor din Derinkuyu (in regiunea Capodocia, Anatolia centrala, Turcia), darama un perete la el acasa si, a descoperit, uimit, ca dupa acesta se afla o camera misterioasa pe care un o mai vazusera; camera asta l-a condus la alta, si aceea la alta si la alta… Descoperisera intamplator orasul subteran de la Derinkuyu, al carui primul nivel poate ca a fost sapat de hititi in jurul anului 1400 i.e.n.Arheologii au inceput sa studieze acest oras subteran fascinant parasit. Au reusit sa ajunga la patruzeci de metri de adancime, desi se considera ca ajunge la 85 de metri. Pana la urma s-au descoperit 20 de nivele subterane. Se pot vizita doar primele opt nivele superioare; celelalte sunt partial daramate sau sunt studiate de catre arheologi si antropologi.
Orasul era folosit ca un adapost de mii de persoane care traiau la subsol ca sa se apere de frecventele invazii suferite de Capodocia, in diversele epoci de ocupatie, si tot asa de catre primii crestini.
Inamicii, constienti de pericolul care reprezinta intrarea in interiorul orasului, incercau de obicei sa scoata populatia la suprafata otravind fantanile.
Interiorul este uluitor: galeriile subterane din Derinkuyu (in care este loc pentru cel putin 10.000 de persoane) puteau fi blocate in trei puncte strategice obturandu-le cu niste usi circulare din piatra. Erau roci foarte grele care inchideau coridorul si impiedicau trecerea inamicilor. Aveau intre 1 si 1,5 metri de inaltime, cam 50 de centimetri de grosime si o greutate pana la 500 Kg.
in plus, Derinkuyu, are un tunel de aproape 8 kilometri de lungime care conduce la un alt oras subteran din Capodocia, Kaymakl.
Despre orasele subterane din aceasta regiune ne vorbea istoricul grec Jenofonte. In opera sa Anabasis, povestea despre persoanele care locuiau in Anatolia si isi sapasera casele sub pamant si traiau in camere suficient de mari cat sa incapa o familie, cu animale domestice si alimente inmagazinate.
in nivelele recuperate s-au localizat grajduri, cantine, o biserica (cu baza in forma de cruce de 20 pe 9 metri, cu un tavan de peste trei metri de inaltime), bucatarii (inca innegrite de fum), prese pentru vin si ulei, magazii, magazin alimentar, o scoala, numeroase camere si inclusiv un bar.
Orasul beneficia de existenta unui rau subteran; avea fantani de apa si un magnific sistem de ventilatie (s-au descoperit 52 de puturi de ventilatie) care ii uimesc pe inginerii de azi.
Sursa: primit prin email
| < Anterior | Următor > |
|---|
